Capitolul 10 . Prea multe secrete !

 

     Stau trantita in patul meu , privind la tavan . Acelasi tavan alb cu crapaturi pe alocuri de acum 30 de minute de cand il privesc .

-- Cred ca-mi voi redecora camera , spun cu voce tare . Poate niste postere , sau ….

 Insa o bataie in usa ma scoate din ganduri .

-- Da ? intreb eu .

 Pe usa inta chiar Julliette , putin mirata , uitandu-se prin camera mea .

-- Aaa… ce cauti ? O intreb curioasa .

-- Pai te-am auzit vorbind si credeam ca esti ocupata cu cineva , spuse ea , asezandu-se pe pat langa mine .

-- Nu vorbeam cu nimeni . Doar … gandeam cu voce tare ! Spun eu ridicandu-ma in fund si incrucisandu-mi picioarele sub mine .

-- Aha ! Spuse ea .

-- Si deci … ce ea cu intalnirea aia de jos ? Intreb eu prefacandu-ma neinteresata , dar in interior muream de curiozitate .

-- Oh ! Pai … spuse Julliette , ramanand fara vorbe .

-- Julliette ? Spun eu vazand ca ea nu avea de gand sa mai spuna nimic.

-- Da ? Spune ea de parca abia acum a auzit ca am strigat-o .

-- Ai de gand sa-mi raspunzi la intrebare ? Spun eu .

-- Aaa… ce camera draguta ! Tu ai decorat-o ? intreba ea repede schimband subiectul .

-- Julliette ? De ce nimeni nu vrea sa-mi spuna nimic ? Sunt lucruri foarte ciudate si nu le inteleg deloc . Daca poti sa-mi explici sa pot intelege si eu … m-am plans eu .

 

- Rebeca ! Spuse ea pe un ton trist . Tocmai asta este . Nu cred ca vei intelege si-ti vei iesi din minti . Bineinteles ca pana la urma vei afla , dar …

  - Dar ce ? intreb eu exasperata .

  - As vrea din tot sufletul sa-ti spun , dar nu cred ca esti pregatita . Atata tot . Iti jur ca  este spre binele tau , spuse ea ridicandu-se de pe pat si indreptandu-se spre usa .

   - Si acum ce ? Pleci asa ? O intreb eu cu lacrimi in ochi .

  - Imi pare rau , spuse ea , si deschise usa , dar se opri , intorcandu-si privirea spre mine .

 Am asteptat sa imi spuna ceva dar ea nu dadea semne ca ar face asta . Doar ma privea cu o niste ochi tristi .

   - Ce ? Intreb nervoasa .

  - Vroiam sa-mi mai spun ca nu se fac ore astazi , a spus , apoi a inchis usa in urma ei .

 

 

                         Draga jurnalule ,

 

    Ceva foarte ciudat se petrece aici . Nu e doar un fel de ospiciu . Nici pe departe . Lucruri ciudate si mult prea misterioasa se petrec aici . Toata lumea are secrete si pana si prietenii mei imi ascund asta .

Am impresia ca in curand va avea loc un fel de competitie sau cam asa ceva .

Ceva si mai ciudat se petrece cu Eric si Andre . Par a fi foarte apropiati , dar am sa aflu eu mai multe . Trebuie sa stiu !

 

 

                                                         ~~~~~~~~~*~~~~~~~

 

 

      Am pasit din camera mea incet , pentru a nu ma auzi nimeni . Era seara dar nu destul de tarziu incat toata lumea sa doarma . In ultimele ore nu am auzit pe nimeni in toata casa . Nu ca as fi cautat prea mult . Insa e ciudat cum toti au disparut asa , dintr-o data .

Am inaintat pe holul luminat slab de un felinar a carui lumina intra prin ferestrele de afara . Am inceput sa cobor scarile incet , insa unele mai scartaiau , ceea ce ma facea sa ma opresc , uitandu-ma speriata in jur . Nu vroiam sa fiu surprinsa furisandu-ma din camera .

 Dar nimeni nu parea ca mai e in casa . Parea goala . Am mai deschis unele usi sa ma asigur ca nu era doar imaginatia mea , si aveam dreptate . Toti disparusera .

Am ajuns la parter si am intrat in bucatarie . Era la fel de goala ca si celelalte camera . Ceva sigur se petrecea aici , si cu siguranta eu nu trebuia sa aflu .

M-am oprit in mijlocul holului , in fata usii de la intrare . Ma uitam confuza in jurul meu . Incercam sa-mi dau seama unde ar putea fi toata lumea . Atunci mi-a venit in minte vorbele spuse de Andre , in dimineata asta .

In curand va avea loc competitia si toti trebuie sa se antreneze . Deci ar trebui sa fie in sala de antrenamente !

Am luat-o la fuga pe alt coridor intunecos , care , din cate imi aduceam eu aminte , ducea la sala de antrenamente .

 

Ajunsa in fata usilor imense din lemn masiv , am luat o gura de aer , si am pus mana pe clanta grosolana din metal care avea numeroase modelesculptate pe ea . Am apasat pe ea , insa la aceasta surpriza nu ma asteptam . Era … incuiata ! Nu-mi venea sa cred . Am mai incercat de cateva ori , insa fara speranta . M-am uitat mai atent la usa , insa ceva era ciudat . Nu avea broasca . Cum o fi incuiat-o ? Poate ca avea un zavor pe partea cealalta , deci nu aveam vreo sansa sa intru .

Am stat si m-am gandit o clipa .Imi aminteam ca la antrenamente am vazut un fel de balcon , cu o usa micuta , pe un perete , destul de sus . Julliette mi-a spus parca ca in casa exista multe coridoare si usi secrete care te ajuta sa ajungi in diferite locuri , insa nimeni nu cunoaste avreuna , decat cele ce lucrau acolo , ca doamna Menson .

“Trebuie sa gasesc intrarea aia !” mi-am spus .

Am inceput sa merg pe langa sala de antrenamenta , incercand sa-mi fac un fel de harta in minte . Daca balconul era la est , inseamna ca trebuie sa tin dreapta cat de mult se poate . Asa ca am continuat sa merg pe acel coridor intunecat , ajungand in locuri pe care nu le recunosteam . Pana la urma am dat de niste scari in forma de arc , care urcau sus . Aveam dubii daca sa urc sau nu , insa pana la urma am urcat . Scarile duceau foarte sus , pana la o usa . Am incercat sa o deschid , insa era incuiata .

“ Desigur ! Doar nu avea sa fie chiar asa de simplu ! “ m-am gandit eu asezandu-ma jos , si sprijinindu-mi spatele de ea . Ridicandu-mi ochii , sa ma uit la lucrurile din jurul meu , am vazut un tablou interesant . Infatisa o fata draguta , care mangaia pe cap ceea ce semana cu un fel de caine urias mutant . Avand in vedere ca tabloul era pictat , ma gandeam ca o fi doar imaginatia vreunui pictor pasionat de SF , insa cand m-am apropiat mai mult , am observat ca acea fata semana cu … Mama ?