Persoane interesate

miercuri, 24 august 2011

Capitolul 4: Vizita

Monstri ! Monstii cu ghiare , cu colti , solzi, coada sau par .
 Erau foarte fiorosi . Si pe deasupra , se mai si luptau . Era ca un macel acolo . Toti se bateau intre ei .
Am luat-o la fuga spre casa , inainte sa ma observe vreunul .
 Am deschis usa cu putere si am inchis-o la loc . Inca mai eram speriata si inima statea sa-mi sara din piept .
 - Unchiule ! strigam eu cu toate fortele . Unchiule ! Unchiule !
- Ce ai copila ? spuse unchiul aparand din biroul sau . De ce strigi asa ?
- Unchiule ! Am fost in padure si .....
- Ai fost in padure ? Cine ti-a dat voie ? Si , tu nu stii ca padurile sunt periculoase ?
- Ba da , dar am vazut.....monstii !!! spun eu speriata .
Unchiul se uita la mine de parca as fi nebuna .
-Stiu ca suna nebunesc , dar e adevarat ! I-am vazut ! In padure ! spun eu  .                                                     
- Dute in camera ta !
- Dar ..
-Dute acum ! se rasti unchiul
 Am urcat sus , dar  nu inainte de a-l auzi pe unchiul strigand-o pe doamna Adams .
 Dupa o ora , doamna Adams a venit in camera mea .
- Copila esti nebuna ?
- Poftim ?
- Ce-i cu tine ? Vezi monstii ? intreaba ea .
- Dar am vazut ! In padure !
- Da .....sigurrr  , spuse ea sarcastica .
- Dar ...
- Am venit doar sa-ti spun sa-ti faci bagajele .
- Unde ma mut ?
- Nu stiu . Eu sunt doar mesagerul .
 Apoi se intoarse si iesi .
Nu stiam unde ma va muta . Speram doar ca nu va fi la fel de murdar .
Mi-am luat bagajele , si am coborat jos . Bine ca nu am apucat sa despachetez . Poate ca imi va da o alta camera . Una mai curata .
 Am coborat la parter .
 Acolo era unchiul , alaturi de femeia de dimineata .
- Tu trebuie sa fii Rebeca , nu ? intreaba ea .
- Da . Eu sunt aia .
- Buna . Noi doua vom face o calatorie , spuse ea .
- Ce ? intreb eu .
- Copila ! Ce nu pricepi ? Ai sa mergi cu doamna Summers , spuse unchiul .
- Unde ?
- La un ospiciu pt cei cu probleme mintale , zise rece unchiul .
- Poftim ? De ce ?
- Am inteles ca ai vazut niste monstii ? intreaba femeia .
- Dar nu sunt nebuna ! Erau reali . I-am vazut in padure . Stiu ca suna putin ...
- Nebunesc ? imi completa unchiul propozitia .
- Dar nu sunt nebuna ! Ma rasteam eu la ei .
- Haide Rebeca . Daca nu ai probleme , atunci te vei intoarce . Vino cu mine . Vom face niste teste . Nu iti fa griji . In plus , poate ca nu ai probleme . Poate ca e din cauza pierderii parintilor tai . Si daca e asa , asta se poate rezolva .
- Cum ? Sa ma inchideti intr-un spital pentru nebuni ? intreb eu furioasa .
- Nu . Prin tratamente . Exista pastile . Si altele . Vino cu mine . Ai sa vezi ca totul e spre binele tau !

4 comentarii:

  1. interesant...biata de ea...sper ca nu va innebuni de-a binelea

    RăspundețiȘtergere
  2. E clar...persoanele alea sunt mai nebune decat ea. Pff...ce viata.
    Frumos,mi-a placut.

    RăspundețiȘtergere